Un tribunal din Rusia a dispus închiderea celui mai vechi grup pentru drepturile omului din țară

Curtea Supremă a Rusiei a decis marți că cea mai veche și mai proeminentă organizație pentru drepturile omului din țară ar trebui închisă - o decizie care a stârnit o mare indignare publică și care reprezintă cel mai recent pas în cadrul unei măsuri de represiune de luni de zile împotriva activiștilor pentru drepturi, a presei independente și a susținătorilor opoziției.

Luna trecută, Procuratura Generală a solicitat Curții Supreme să revoce statutul juridic al Memorial, grupul internațional pentru drepturile omului care a devenit celebru pentru studiile sale privind represiunea politică în Uniunea Sovietică și care, în prezent, cuprinde peste 50 de grupuri mai mici din Rusia și din străinătate.

Memorial a înființat 23 de filiale în întreaga fostă URSS între 1987 și 1990, ajungând în cele din urmă la dimensiunea actuală și numărând peste 60 de birouri pe parcursul ultimelor trei decenii.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, printre fondatorii Memorial

Andrey Sakharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1975 și susținător al libertăților civile - cunoscut și pentru premiul omonim acordat de Parlamentul European celor care se dedică drepturilor și libertăților omului - a fost unul dintre fondatorii ONG-ului.

Citește și

Moscova crede că Occidentul ar putea provoca un război în Ucraina pentru a da apoi vina pe Rusia

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Confruntându-se cu represalii care au inclus raiduri în birourile lor și confiscarea materialelor, Memorial a luptat din greu pentru a promova adevărul despre trecutul istoric al regimurilor totalitare prin programe școlare, publicații și filme documentare și permițând accesul public la documente de la instituții precum KGB și FSB.

Până în 2005, a creat o bază de date care conținea informații despre peste 1,3 milioane de victime ale represiunii politice din Uniunea Sovietică.

Memorial a fost, de asemenea, unul dintre cele câteva ONG-uri care au convins statul rus să instituționalizeze comemorarea celor considerați disidenți ai regimului sovietic, determinând statul să declare ziua de 30 octombrie drept Ziua comemorării victimelor represiunii politice.

#BREAKING ????: #Russia's Supreme Court has ordered the closure of the country's most prominent rights group, #Memorial ????????????‍⚖️ @MemorialMoscow chronicled Stalin-era purges and symbolised post-Soviet democratisation.@felix_light in #Moscow has more ⤵️ pic.twitter.com/tcPfNUemdc

— FRANCE 24 English (@France24_en) December 28, 2021

Cu toate acestea, ONG-ul a căzut din ce în ce mai mult în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin după realegerea controversată a acestuia pentru un al treilea mandat, în urma unor modificări constituționale, în 2012.

Marți, tribunalul a dat dreptate acuzării, care a acuzat la audiere că Memorial "creează o imagine falsă a URSS ca stat terorist, albește și reabilitează criminalii naziști", susținând că lista disidenților conține "infractori naziști cu sânge de cetățeni sovietici pe mâini".

După ce Centrul pentru Drepturile Omului, cu sediul la Moscova, a fost desemnat pentru prima dată ca "agent străin" în 2014, același statut a revenit Memorial doi ani mai târziu - o etichetă care implică o supraveghere guvernamentală suplimentară și care are puternice conotații peiorative.

În procesul de închidere, procurorii au susținut că grupul a încălcat în mod repetat reglementările care îl obligă să se marcheze ca agent străin și a încercat să ascundă această desemnare.

Scopul desemnării este de a le limita accesul și colaborarea cu publicul rus, care s-ar putea teme de repercusiuni din partea statului. Pentru mijloacele de informare în masă desemnate ca agenți străini, aceasta are drept consecință o scădere semnificativă a veniturilor din publicitate, deoarece companiile se feresc să nu enerveze instituțiile guvernamentale.

Memorial și susținătorii săi au susținut că acuzațiile sunt motivate politic, iar liderii organizației au promis că își vor continua activitatea chiar dacă instanța îi va închide activitatea.

Decizia, aspru criticată

Presiunea asupra grupului a stârnit indignarea publică, multe personalități proeminente exprimându-și în această lună susținerea acestuia.

Jurnalistul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace 2021, fostul lider sovietic și laureat al Premiului Nobel pentru Pace Mihail Gorbaciov, Grupul Helsinki din Moscova și văduva lui Alexandr Soljenițîn, Natalia Soljenițîn, au criticat decizia.

Ludmila Petrushevskaia, una dintre cele mai proeminente scriitoare contemporane din Rusia, a anunțat că returnează Premiul de Stat al Rusiei, primit în 2004, în semn de protest față de această decizie.


Mai multe persoane ar fi fost reținute marți pentru că au contestat decizia tribunalului.

În ultimele luni, guvernul rus a desemnat o serie de instituții media independente, jurnaliști și grupuri pentru drepturile omului drept "agenți străini". Cel puțin două dintre ele s-au desființat pentru a evita o represiune mai dură.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani