50 de ani de la aselenizare. De ce a eșuat misiunea Apollo 13

20-07-2019 | 13:40

Imagini din cursul misiunilor americane Apollo pe Luna - 12 — NASA

Aproape 400.000 de oameni au fost implicați în mod direct în conceperea, construirea, testarea şi operarea tuturor componentelor şi a echipamentelor utilizate în proiectul spaţial Apollo, derulat de NASA timp de 3 ani.

Stirileprotv

Trimiterea unor astronauţi pe Lună şi aducerea lor în condiţii de siguranţă înapoi pe Terra au reprezentat o reuşită uriaşă pentru Agenţia spaţială americană, care a lansat 9 misiuni spre Lună, între 1969 şi 1972.

Imagini din timpul misiunilor Apollo în galeria foto a acestui articol

Dintre acestea, şase vehicule au aselenizat, iar 12 astronauţi au reuşit să păşească pe scoarţa satelitului natural al Terrei.

"Nici un alt proiect din această perioadă nu va fi mai impresionant pentru omenire sau mai important pentru explorarea pe termen îndelungat a spaţiului. Şi nici un altul nu va fi la fel de dificil de realizat", a spus preşedintele John F. Kennedy despre programul Apollo.

Iată o serie de curiozități legate de acest vast program:

Racheta lansatoare Saturn V era mai înaltă decât Statuia Libertăţii

Versiunea finală a rachetei lansatoare, Saturn V, avea o înălţime de 96 de metri şi un diametru de 11 metri, fiind cu 18 metri mai înaltă decât Statuia Libertăţii măsurată de la baza ei până la vârful torţei sale şi cu 15 metri mai înaltă decât faimosul turn Big Ben din Londra, scrie Agerpres.

În privinţa performanţelor sale, racheta americană era la fel de impresionantă. Complet încărcată cu carburant, Saturn V cântărea 2.950 de tone şi, deşi a fost concepută iniţial pentru a ridica pe orbită o încărcătură de 118.000 de kilograme, versiunile sale îmbunătăţite folosite în ultimele trei misiuni Apollo au transportat 140.000 de kilograme pe orbita joasă a Pământului şi au trimis o încărcătură finală de 41.000 de kilograme spre Lună.

Apollo 8 a fost prima misiune din acest program american care a ajuns pe orbita Lunii

Misiunile 1-8 din programul Apollo au fost create sub forma unor concepte cu rol doveditor şi a unor teste de inginerie, vizând doar survolări orbitale ale Terrei. În cazul misiunii Apollo 8, creată pentru a fi un fel de repetiţie generală pentru misiunile Apollo ulterioare, Modulul Lunar de aselenizare nu a fost finalizat la timp pentru lansare, iar inginerii de la NASA au decis în decembrie 1968 ca în loc să piardă o extrem de costisitoare rachetă Saturn V pe "orbite inutile în jurul Pământului" să direcţioneze misiunea Apollo 8 către Lună.

Decizia a fost motivată în principal de faptul că sovieticii au trimis în septembrie 1968 broaşte ţestoase, viermi şi alte organisme vii pe orbita Lunii la bordul vehiculului spaţial Zond 5, iar mulţi dintre directorii de la NASA se temeau că fosta U.R.S.S. ar fi putut să repete în orice moment acel experiment, însă cu astronauţi la bord. Apollo 8 a avut un echipaj format din Frank Borman, Jim Jovell (veterani ai programului Gemini) şi un debutant în zborurile spaţiale, William Anders. Apollo 8 a efectuat 10 orbite în jurul Lunii într-un interval de 20 de ore şi a transmis imagini TV de pe suprafaţa selenară în Ajunul Crăciunului din 1968, înainte de a reveni în siguranţă pe Pământ.

Apollo 12 a adus înapoi pe Terra fragmente din sonda lunară Surveyor 3

În noiembrie 1969, un veteran an programului Gemini, Charles "Pete" Conrad, a pilotat şi a aselenizat modulul lunar al misiunii Apollo 12, plasându-l cu succes pe suprafaţa Lunii la mică distanţă de locul în care se afla o sondă lunară robotizată, Surveyor 3, care aselenizase în craterul întunecat "Oceanul Furtunilor" ("Oceanus Procellarum"), cu doi ani înainte.

Pe parcursul activităţii extravehiculare (EVA), ce a avut o durată totală de 7 ore şi 45 de minute, Charles Conrad şi Alan L. Bean (celălalt membru al echipajului care a păşit pe Lună) au explorat zona din jurul sondei Surveyor 3, au făcut câteva fotografii şi au prelevat câteva fragmente din aceasta, pe care le-au adus înapoi pe Terra. Pilotul Modulului de Comandă, rămas pe orbita Lunii, a fost Richard F. Gordon Jr., un alt veteran al programului Gemini.

Apollo 13 a eşuat din cauza manoperei deficitare din etapa de asamblare

Exceptând Apollo 1, care a eşuat pe rampa de lansare din cauza unui incendiu ce a provocat şi moartea echipajului, şi misiunea Apollo 13, afectată de defecţiuni majore în timpul zborului şi care a fost nevoită să anuleze procedura de aselenizare a echipajului, programul Apollo a beneficiat de un record remarcabil în domeniul siguranţei astronauţilor participanţi.

Totuşi, în cazul lui Apollo 13, ancheta ulterioară a descoperit că explozia unui rezervor de oxigen (care aproape că a omorât echipajul) a fost un rezultat direct al unei manopere deficitare, ce a dus la avarierea rezervorului în timpul etapei de asamblare a modulului lunar. Mai mult, ancheta a determinat că anumite componente asociate nu erau conforme specificaţiilor de design, iar acesta a fost motivul principal pentru care întregul program Apollo a fost temporar reţinut la sol în 1970.

Cu toate acestea, Apollo 13 a reuşit să zboare prin spatele feţei nevăzute a Lunii la o distanţă de 245 de kilometri în raport cu suprafaţa selenară. Adăugând această altitudine la distanţa de 400.171 de kilometri ce separa vehiculul spaţial de Terra în acel moment, inginerii de la NASA au confirmat că echipajul misiunii Apollo 13 a doborât recordul (din acea vreme) pentru cea mai mare distanţă la care oamenii au ajuns vreodată în spaţiu în raport cu Terra.

Programul Apollo a costat 20,4 miliarde de dolari

Costul de 20,4 miliarde de dolari a fost calculat la valoarea dolarului american din anii 1970. Corectat cu rata inflaţiei, costul total al programului Apollo a fost estimat la 109 miliarde de dolari la valoarea actuală a monedei americane. Considerând că 11 misiuni au fost lansate în programul Apollo, costul per misiune cu echipaj uman a fost de 9,9 miliarde de dolari, dar, ţinând cont că doar şase misiuni au inclus coborâri pe suprafaţa Lunii, fiecare aselenizare a costat aproximativ 18 miliarde de dolari.

Un rover lunar a fost reparat cu bandă adezivă

Deşi roverul lunar (LRV) a fost conceput, construit şi testat în doar 17 luni, aceste vehicule populare, supranumite "Moon Buggies" ("Cărucioare lunare"), au fost remarcabil de fiabile şi nu au suferit niciodată defecţiuni grave în timp ce au funcţionat pe Lună.

O excepţie notabilă a fost roverul din misiunea Apollo 17, a cărui apărătoare de aripă s-a spart atunci când un membru al echipajului (Eugene Cernan) a lovit-o din greşeală cu un ciocan. Cernan şi Schmitt - celălalt membru al echipajului care a păşit pe Lună - au încercat să fixeze la loc apărătoarea folosind bandă adezivă, pentru a evita să fie împroşcaţi cu praf selenar, însă iniţiativa lor nu a avut succes, deoarece apărătoarea a căzut după o oră de deplasare a roverului pe scoarţa lunară. În cele din urmă, astronauţii au realizat o apărătoare provizorie, construită din hărţile lor lunare şi clemele folosite pentru fixarea becurilor din interiorul modulului lunar.

Atât hărţile, cât şi clemele au fost aduse pe Terra şi sunt expuse la National Air and Space Museum din Statele Unite. Hărţile prezintă urme abrazive, provocate de praful lunar aruncat asupra lor de roţile roverului.

Aproape toate steagurile americane sunt în continuare pe Lună

În mod surprinzător, inginerii de la NASA au descoperit că aproape toate steagurile americane lăsate pe Lună de astronauţii din programul Apollo se află în continuare în poziţie verticală, cu excepţia drapelului înfipt în scoarţa lunară de astronauţii din misiunea Apollo 11, ce a fost smuls de suflul emis de motoarele modulul lunar în momentul în care acesta s-a ridicat de pe suprafaţa selenară.

Specialiştii de la NASA nu ştiu cât de mult din culorile originale ale drapelelor s-au conservat până în zilele noastre, însă, ţinând cont de nivelul radiaţiei solare de pe suprafaţa Lunii, este puţin probabil ca acele culori să se fi păstrat intacte.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!