Ce ascunde eșecul sistemului de reciclare a sticlelor de băuturi
Majoritatea românilor preferă să arunce sticlele de băuturi, în loc să le spele și să le ducă înapoi la magazin, ca să ia garanția pe ele!
Sistemul de recirculare a ambalajelor de bere și vin pare să fie un eșec la jumătate de an de la implementare, cel puțin în supermarketuri. Asta, în timp ce proprietarii de baruri trimit înapoi disciplinați sticlele goale ca să își scadă costurile.
Producătorii de băuturi în sticlă reutilizabilă și-au asumat că vor colecta în acest an 80% din ambalaje.
Acum 50 de ani, sistemul de returnare a sticlei în fabrici funcţiona nu doar pentru bere, ci şi pentru lapte, sana, ulei şi conserve. Astăzi, în lipsa unei campanii de informare făcute de stat, puţini consumatori au văzut că, la băuturi, au apărut ambalaje pe care scrie "reutilizabil".
Ca să revină în industrie, sticla trece prin acest circuit: clientul o ia din magazin, plăteşte o garanţie de 50 de bani şi obligatoriu păstrează bonul de casă. După consum, o spală şi o duce înapoi, ca să-şi ia garanţia în acelaşi magazin. Dar mulţi nu păstrează bonul sau nu vor din start să cumpere sticle cu garanţie. Din această cauză, cele mai multe ajung în localuri.
Julia Leferman, director Berarii României: ”Fiecare producător are în portofoliu ambalaje reutilizabile. Recuperarea se face pe canalele comerciale unde este mult mai facil controlul circuitului acestor ambalaje”.
Viorel Dumitrescu, manager: ”Băieţii din bar le preiau, le pun la locul lor, ulterior vine firmă şi le ridică. E bine să nu aruncăm. Dacă unele lucruri mai pot fi folosite, haideţi să le folosim din nou!”
Din păcate, în sectorul berilor artizanale, în plină dezvoltare, cele mai multe sticle sunt de unică folosinţă. Sunt prea subţiri ca să fie spălate la temperaturi înalte şi repuse în circuit.
Totuşi, într-un magazin sunt 5 variante de ambalaj reutilizabil. Clienţii le aduc şi primesc garanţia sau, dacă beau berea acolo, valoarea e scăzută din preţul de raft.
Adina Mugescu, proprietar: ”Încurajăm demersul ăsta. Ce-i drept, e puţin dificil, dar speram că mai mulţi producători vor face pasul ăsta, pentru că presupune nişte costuri şi spaţiu, ai nevoie să le depozitezi undeva”.
Anul trecut, consumul de bere a fost, în România, de 85 de litri pe cap de locuitor. 80% din ambalaje sunt aruncate după o singură utilizare. Între timp, mai multe companii care procesează deşeuri au ajuns să importe gunoi! De pildă, din Marea Britanie. Asta pentru că din străinătate primesc cantităţi uriaşe, gata sortate, în timp ce românii nu au disciplină, voinţă şi conştiinţă socială pentru a-şi colecta selectiv gunoiul şi a facilita reciclarea.
 (5).webp)
