Ministrul Digitalizării: „Funcţionarii care mai cer dosar cu şină vor fi cercetaţi disciplinar”

dosar cu sina
Shutterstock

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, spune că, din luna iulie, funcţionarii care mai solicită cetăţenilor  dosar cu şină vor putea fi cercetaţi disciplinar.

 

Noua regulă se aplică și pentru funcționarii care cer oamenilor copii după acte emise de instituţii ale statului român.

„Legea pe care am iniţiat-o în calitatea mea de deputat şi care a ajuns la maturitate, a fost votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Iohannis, impune câteva interdicţii asupra administraţiilor publice, centrale şi locale, şi asupra instituţiilor de drept public - universităţi, companii de utilităţi. Despre ce interdicţii este vorba? Nu au voie să solicite copii după acte emise de instituţii ale statului român, nu au voie să găzduiască xerox-uri în incintele instituţiilor, (...), nu au voie să mai solicite dosar cu şină şi produse de papetărie. O să spuneţi că e o chestiune minoră, dar simbolic...", a afirmat Sebastian Burduja, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a menţionat că există un termen de implementare, de şase luni.

„Deci, din iulie, practic, cetăţenii care sunt puşi în faţa unei asemenea solicitări din partea funcţionarilor pot să invoce prevederile legii, iar respectivii funcţionari se fac vinovaţi de încălcarea legii. Deci, pot fi cercetaţi disciplinar şi, în funcţie de gravitatea faptelor, dacă o fac cu intenţie sau fără, se poate merge mai departe", a afirmat Sebastian Burduja.

Citește și
Marcel Boloș
Programul care va asigura digitalizarea instituțiilor publice, aprobat de Comisia Europeană. Tehnologiile viitorului
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Ministrul a punctat că au fost lansate procedurile de achiziţie publică pentru realizarea unui cloud guvernamental, care va include şi o platformă naţională de interoperabilitate.

„Legea interoperabilităţii, de asemenea trecută de Parlament şi promulgată, impune pentru prima dată sancţiuni instituţiilor care nu-şi interconectează bazele de date. E adevărat, nu se va putea pe termen scurt. În acelaşi timp, pentru instituţiile care au în continuare proceduri şi ţin arhiva în format fizic, în loc să ceară copii de la cetăţeni, vor lua actele emise de statul român, actele în original, şi vor face copii funcţionarii. Nu îi vor pune pe cetăţeni pe drumuri. E un mic câştig. Dar până rezolvăm partea tehnică, cloudul guvernamental, platforma de interoperabilitate, este o viaţă un pic mai bună pentru cetăţeni, în sensul în care statul le face copia după actul emis tot de către stat, nu îi mai pune pe ei pe drumuri", a explicat Sebastian Burduja.

Ministrul a precizat că 2026 este termenul din PNRR pentru operaţionalizarea acestui cloud guvernamental, dar că se aşteaptă ca primul centru de date şi primele aplicaţii din cloud să fie realizate până la finalul acestui an.

„Dar pentru ca românii să simtă efectiv că nu mai sunt puşi pe drumuri între ghişee, 2026 este un orizont de timp rezonabil", a mai afirmat Sebastian Burduja, care a efectuat vineri o vizită de lucru în judeţul Alba.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Orașul din România care a reușit ceea ce pare imposibil pentru alte orașe mult mai mari. Viața localnicilor s-a îmbunătățit
Orașul din România care a reușit ceea ce pare imposibil pentru alte orașe mult mai mari. Viața localnicilor s-a îmbunătățit

Uniunea Europeană ne dă încă 31 de miliarde de euro ca să facem investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare sau energie verde.  

Programul care va asigura digitalizarea instituțiilor publice, aprobat de Comisia Europeană. Tehnologiile viitorului
Programul care va asigura digitalizarea instituțiilor publice, aprobat de Comisia Europeană. Tehnologiile viitorului

Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) a primit aprobarea Comisiei Europene. Ministrul Marcel Boloș anunță că acesta va asigura digitalizarea instituțiilor și serviciilor publice.

Cum a reușit un mic oraș din Bistrița Năsăud să atragă fonduri de 60 de milioane de euro. Banii au schimbat viața oamenilor
Cum a reușit un mic oraș din Bistrița Năsăud să atragă fonduri de 60 de milioane de euro. Banii au schimbat viața oamenilor

”Oraș românesc, bani europeni”. Uniunea Europeană ne dă alte 31 de miliarde de euro să ne facem viață mai bună prin investiții în infrastructură, sănătate, digitalizare sau energie verde.  

Fondurile europene aduc la mare căutare firmele de consultanță. „Ei câștigă oricum, e o țeapă mai inteligentă”
Fondurile europene aduc la mare căutare firmele de consultanță. „Ei câștigă oricum, e o țeapă mai inteligentă”

România poate accesa în următoarele luni peste 2,5 miliarde de euro, bani europeni, o sumă record care ar putea însemna investiții serioase în agricultură, energie verde, tehnologie, digitalizare sau reciclare.  

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.