Doar 2% dintre tinerii studenți din România au și un loc de muncă. Procentul ne clasează pe ultimul loc în Europa
Doar 2% dintre studenții români au, în paralel, și un serviciu, arată datele Eurostat, iar situația ne diferențiază de restul țărilor europene, unde mulți tineri lucrează încă de pe băncile școlii, măcar pentru banii de buzunar.
Explicația ține și de mentalitatea părinților, dispuși la noi să-și susțină financiar copiii până la absolvirea facultății, dar și de lipsa de oportunități de pe piața muncii.
În timpul facultăţii, Diana a lucrat într-o cafenea, 8 ore pe zi. Recunoaște că, la unele cursuri online, figura prezentă, dar ea nu era în fața calculatorului.
Diana: Majoritatea timpului eram la job. Trebuia. Veneau oameni. Iar la facultate trebuia să prind din mers.
Doar 2% dintre tinerii români care studiază au, în același timp, un loc de muncă. Procentul ne clasează pe ultimul loc în Europa. În Olanda, în schimb, 70% dintre studenți lucrează.
Călin Pătrașcu tocmai a absolvit Universitatea din Amsterdam. În perioada studiilor, a fost curier. Acolo, statul îi împrumută pe studenți cu 1.000 de euro pe lună, cu condiția să muncească cel puțin 56 de ore.
Călin: Cel mai important aspect în Olanda este flexibilitatea. Aveam timp să îmi fac orele între ora 17 și 11 seara sau în weekenduri, când nu aveam alte planuri.
La noi, posturile cu jumătate de normă sunt rare, așa că studenții trebuie să aleagă.
Andrei, student: Viața de student era aglomerată din cauza progrmului pe care îl aveam.
Daniela, studentă: Îmi doresc să dau și dizertația, să ajung și la doctorat, cumva mă împiedică să muncesc.
În plus, tinerii români ar vrea să lucreze în domeniul în care își fac studiile.
Cătălin Ghinăraru, economist: Calificările pe care le au tinerii nu permit decât nişte locuri de muncă cu o pregătire mai joasă, cu un salariu mai scăzut. S-ar putea să nu fie foarte motivant.
Ciprian Iftimoaei, statistician sociolog: Doar studenții din zona științelor tehnice au oportunități de angajare concretă pe piața muncii. Ne gândim la construcții, instalații, automatică și calculatoare, informatică. Pentru studenții din zona umanistă, socială accentul se pune mai mult pe învățat.
Stagiile de practică și așa numitele programe de internship ar putea suplini lipsa de experiență a tinerilor, dacă n-ar fi făcute de mântuială, spun angajatorii.
Aurelia Florea, director dezvoltare organizațională și resurse umane: 30% din numărul de angajați din cadrul departamentului de development center vin din aceste programe.
Potrivit datelor Eurostat, studenții noștri nici nu caută activ un loc de muncă. Doar 0,6% sunt gata să înceapă lucrul, dacă li se oferă șansa.
 (5).webp)
