iLikeIT. Cum arată cel mai avansat simulator de pe planetă, de 90.000 de euro

×
Codul embed a fost copiat

Am zis că facem un nou dicționar, al viitorului, cu termeni care vorbesc apăsat despre ceea ce ne așteaptă.

Ajungem la simulatoare, și ele parte din viitor, căci, mai cu o realitate virtuală, mai cu nişte pompe hidraulice, orice muritor de rând poate experimenta senzaţii tari ca-n copilărie. Exemplu e Marian care s-a dat într-o clonă de Ferrari 90.000 de euro.

Marian Andrei: „Ideea acestui simulator e că piloţii pot încerca înainte de cursele din weekend să testeze setupul maşinii, setări, aerodinamică şi este şi o metodă super precisă de a învăţa un circuit, punctele de frânare şi să se obişnuiască cu maşina care se schimba de la an la an, devine tot mai puternică. Iar modelul de anul acesta se apropei de 1000 de cai putere fără ABS sau Controlul tracţiunii, lucruri de care noi ne bucurăm pe maşina noastră în fiecare zi în drum spre muncă."

Dincolo de eticheta unei jucării de 90.000 de euro, simulatorul e cam cel mai avansat de pe planetă. Este lucrat manual de Evotek în Italia, din fibră de carbon. Caroseria este montată pe elemente hidraulice, care au scopul de a reproduce fidel comportamentul unui monopost în condițiile respective. De aceea, EU, omul, pot reacţiona uşor atunci când EA, maşina, derapează, spre exemplu.

Ferrari sau Mercedes-Benz investesc fiecare în jur de 5-600 de milioane de euro anual. Simulatorul este o soluție genială pentru producători, care mai scapă, astfel, de cheltuieli. Se întâmplă cam așa: pilotul real își face antrenamentul pe unul din circuitele din Formula 1. După, debriefing, ședința în care spune cum a simțit mașina și ce crede că ar trebui - dacă e cazul - modificat, inginerii resetează comenzile virtual. Un alt pilot urcă la simulator și testează noua soluție în condiții identice.

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Iată că după abonament avem un nou termen de notat, pentru viitorul apropiat. Simulatorul. La CES, am găsit un altul, spectaculos. Se folosește de greutatea corpului ca să imite zborul cu costum special. Avem și o pereche de ochelari de realitate virtuală și pare simplu, nu?

Tot VR-ul ne-a adus la manșa unui simulator dezvoltat de Lockheed Martin. Un fel de test de reacţie, mai degrabă, nu are rol de a-i instrui pe piloţi.

Pe de altă parte, toată industria aviatică se bazează pe simulatoare. Gândiți-vă numai la scenariile de vreme rea ori avarii, ar fi un pic neplăcut să jonglezi cu emoțiile în condiții reale. Apropo, piloții sunt obligați să dea periodic pe la simulator, unde sunt puși în situații stresante.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
iLikeIT: Trei jocuri care vă ajută să scăpați de stres
iLikeIT: Trei jocuri care vă ajută să scăpați de stres

George Buhnici ne propune remedii anti-stres.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.