Avertismentul ECDC, despre scurtarea perioadei de izolare. "Virusul nu și-a luat vacanță"

coronavirus
Getty

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) atrage atenţia guvernelor să nu reducă perioada de 14 zile de carantină pentru persoanele infectate cu noul coronavirus.

"Căutăm să le furnizăm decidenţilor dovezi despre ce riscuri şi-ar asuma în cazul unei perioade mai scurte de carantină", a declarat miercuri directoarea Centrului, Andrea Ammon, în cursul unei audieri în Parlamentul European, potrivit Agerpres.

Ea a arătat că, în 3-4% din cazuri, infecţia apare de-abia după cele 14 zile considerate în prezent perioada standard de carantină.

Germania a informat autorităţile Uniunii Europene că intenţionează să scurteze această perioadă, urmând exemplul Olandei şi al Norvegiei.

Săptămâna trecută, autorităţile germane au decis că, începând din octombrie, persoanele ce vor reveni din zone cu risc epidemic ridicat vor trebui să stea în carantină cinci zile.

Citește și
Nelu Tataru
Nelu Tătaru: Dacă nu se respectă măsurile putem ajunge la 2.000 de cazuri zilnice de Covid-19
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Relaxarea parţială a măsurilor de prevenţie împotriva COVID-19 intervine într-o perioadă în care Europa înregistrează o nouă înmulţire a numărului de cazuri noi, care, după cum a atenţionat directoarea ECDC, a revenit la nivelurile consemnate în luna martie, când pandemia şi-a început faza de apogeu pe continent.

Numărul infectărilor, la nivelul lunii martie

 

Relaxarea parţială a măsurilor de prevenţie împotriva COVID-19 intervine într-o perioadă în care Europa înregistrează o nouă înmulţire a numărului de cazuri noi, care, după cum a atenţionat directoarea ECDC, a revenit la nivelurile consemnate în luna martie, când pandemia şi-a început faza de apogeu pe continent.

"Virusul nu a dormit peste vară. Nu şi-a luat vacanţă", a mai spus Andrea Ammon.

Directoarea ECDC a precizat că media acestei săptâmâni în Europa a fost de 46 de cazuri noi de coronavirus la 100.000 de locuitori.

"Aproape am revenit la cifrele pe care le-am văzut în martie", a spus aceasta.

Conform datelor ECDC, în martie numărul de noi infectări a crescut constant până la în jur de 40 la 100.000 de locuitori la sfârşitul lunii, ajungând apoi la circa 70 la 100.000 de locuitori la finele lui aprilie.

Creşterea actuală a numărului de cazuri este datorată în parte numărului mai mare de teste.

Totodată, cazurile noi sunt în mare parte ale unor persoane mai tinere, un tipar nou care a rezultat în stabilizarea numărului de spitalizări, dat fiind că boala este mai gravă pentru vârstnici, care au fost loviţi puternic în martie şi aprilie, a mai indicat Andrea Ammon.

Ammon a precizat totuşi că numărul de spitalizări este acum din nou în creştere, ceea ce indică noi cazuri de infectare inclusiv în rândul vârstnicilor.

Cum poate influența deschiderea școlilor situația pandemiei

 

Datele - referitoare la cele 27 state UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein - au variat considerabil de la ţară la alta, de la 2 la 176 de cazuri la 100.000 de locuitori, a mai afirmat Ammon, fără a preciza situaţia pe ţări.

Directoarea ECDC a apreciat că redeschiderea şcolilor în septembrie nu prezintă în mod necesar un risc mai mare de transmitere a virusului, luând în considerare că ţări care le-au redeschis şi în primăvară nu au înregistrat o explozie a numărului de infectări.

Cu toate acestea, este esenţială introducerea câtorva măsuri de prevenţie, printre care distanţarea socială şi spălarea frecventă a mâinilor, a subliniat directoarea ECDC.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Fostul premier italian Silvio Berlusconi, infectat cu COVID-19. În ce stare se află acesta
Fostul premier italian Silvio Berlusconi, infectat cu COVID-19. În ce stare se află acesta

Fostul premier italian Silvio Berlusconi a fost testat pozitiv la coronavirus şi se află în prezent la izolare la domiciliu, a anunţat miercuri stafful său.

Nelu Tătaru: Dacă nu se respectă măsurile putem ajunge la 2.000 de cazuri zilnice de Covid-19
Nelu Tătaru: Dacă nu se respectă măsurile putem ajunge la 2.000 de cazuri zilnice de Covid-19

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat, miercuri seară, că numărul de cazuri de Covid-19 în creştere se explică printr-o ”relaxare exagerată”.

Teatrul în vreme de pandemie. Cum vor fi adaptate piesele și la ce să se aștepte spectatorii
Teatrul în vreme de pandemie. Cum vor fi adaptate piesele și la ce să se aștepte spectatorii

Coronavirusul schimbă și regulile pe scenă. Directorii de teatre din toată țara au început să adapteze piesele pentru prima stagiune din pandemie.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.