Danemarca va construi o peninsulă artificială pentru a proteja Copenhaga de inundaţii

×
Codul embed a fost copiat

O peninsulă artificială urmează să fie construită în golful Copenhaga, după ce Parlamentul din Danemarca a adoptat vineri o lege care permite construirea acesteia în regiunea Oresund, informează DPA.

Insula, denumită Lynetteholm, ar urma să protejeze centrul capitalei Copenhaga de inundaţii şi de asemenea va crea spaţii de locuit pentru 35.000 de locuitori. Ministrul danez al Transporturilor, Benny Engelbrecht, a informat că lucrările de construcţie ar urma să înceapă în acest an, iar proiectul va fi finalizat în 2070.

Peninsula, cu o suprafaţă de trei kilometri pătraţi, va necesita 80 de milioane de tone de pământ şi 28 de milioane de metri cubi de nisip. Jurnaliştii de la Danish Broadcasting Corporation au calculat că aceasta înseamnă că 350 de camioane vor trebui să treacă zilnic prin Copenhaga până la locul şantierului timp de zece ani.

Mai mulţi demonstranţi s-au adunat vineri în faşa Parlamentului din Copenhaga pentru a protesta împotriva acestui proiect. În opinia lor, consecinţele asupra mediului înconjurător nu au fost studiate suficient.

Anterior, în luna februarie a anului trecut, Guvernul de la Copenhaga şi-a asigurat un larg sprijin politic pentru cel mai mare proiect de construcţie demarat vreodată în Danemarca, o insulă artificială care va găzdui parcuri de turbine eoliene şi care, în prima fază, va produce suficientă electricitate pentru a aproviziona trei milioane de gospodării.

Citește și
Reacții după scandalul de spionaj al oficialilor europeni, în care sunt implicații NSA și agenția daneză
Reacții după scandalul de spionaj al oficialilor europeni, în care sunt implicații NSA și agenția daneză
VIDEO. Cine e primarul care are doar 10 clase, a candidat de unul singur și are o poveste de viață specială

Proiectul, cu o valoare de 210 miliarde de coroane (34 miliarde de dolari), prevede construirea unei insule artificiale cu o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi la o distanţă de aproximativ 80 de kilometri de coasta de vest a Danemarcei şi va conecta mai multe ţări europene. Proiectul este prognozat să fie terminat până în 2033 şi iniţial va putea furniza 3 Gigawaţi de electricitate, suficient pentru a aproviziona trei milioane de gospodării. Planurile vizează însă creşterea capacităţii de producţie până la 10 Gigawaţi.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Așteptarea a luat sfârșit pentru fanii tinerei care a făcut senzație în Qatar! S-a pozat topless, iar reacțiile au fost pe măsură
FOTO Așteptarea a luat sfârșit pentru fanii tinerei care a făcut senzație în Qatar! S-a pozat topless, iar reacțiile au fost pe măsură
Citește și...
Persoanele condamnate pentru fapte violente nu vor mai avea acces în baruri şi restaurante în Danemarca
Persoanele condamnate pentru fapte violente nu vor mai avea acces în baruri şi restaurante în Danemarca

Parlamentul din Danemarca a adoptat joi o lege care interzice accesul persoanelor condamnate pentru fapte violente în baruri, restaurante şi alte localuri care servesc alcool noaptea, relatează vineri DPA, scrie Agerpres. 

Reacții după scandalul de spionaj al oficialilor europeni, în care sunt implicații NSA și agenția daneză
Reacții după scandalul de spionaj al oficialilor europeni, în care sunt implicații NSA și agenția daneză

Puterile europene cer explicaţii de la Statele Unite şi Danemarca, după o anchetă de presă din care ar rezulta că cele două ţări ar fi colaborat pentru spionarea unor înalţi demnitari europeni, printre care şi cancelarul german, Angela Merkel.

Danemarca renunţă la vaccinul Johnson&Johnson din cauza posibilelor efecte secundare grave
Danemarca renunţă la vaccinul Johnson&Johnson din cauza posibilelor efecte secundare grave

Prima ţară din Europa care a renunţat la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 în aprilie, Danemarca a anunţat luni că renunţă şi la cel de la Johnson&Johnson din cauza posibilelor efecte secundare grave.

Recomandări
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei
După o zi de ”negocieri dificile”, Ungaria a fost de acord să nu se opună prin veto ajutorului dat de NATO Ucrainei

Președintele maghiar Viktor Orbán și șeful NATO, Jens Stoltenberg, au ajuns la un acord, după o zi de negocieri "dificile".  

Val de refinanțări la Prima Casă în aprilie și mai. Decizia luată de Finanțe pentru a face față procedurii în timp util
Val de refinanțări la Prima Casă în aprilie și mai. Decizia luată de Finanțe pentru a face față procedurii în timp util

Începând de săptămâna trecută Ministerul Finanțelor a decis modificarea procedurii de refinanțare a creditelor de tip Prima Casă, informează instituția. 

România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă
România, primul loc în UE la irosirea mâncării. Cum putem combate risipa alimentară printr-o alimentație sănătoasă

România se află într-o poziție tristă în topul risipei alimentare din Uniunea Europeană, ocupând locul 1, cu o cantitate estimată de 2,5 milioane de tone aruncate anual. Mâncatul sănătos este un pas important în combaterea risipei alimentare.