Război în Ucraina, ziua 78. O altă navă rusească a luat foc pe Marea Neagră, în apropiere de Insula Șerpilor

Uniunea Europeană va lua în considerare dorința de aderare a Ucrainei în discuțiile care vor avea loc luna viitoare, potrivit unui oficial francez.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock şi-a exprimat joi rezervele privind cererea Ucrainei de a fi aprovizionată cu avioane de luptă occidentale la începutul reuniunii miniştrilor de externe din statele G7 din localitatea Wangels, de pe coasta nordică a Germaniei, relatează dpa.

Annalena Baerbock a trimis la respingerea de către statele occidentale a apelului Ucrainei de instituire a unei zone de interdicţie aeriană deasupra ţării. Ea a adăugat că "am adoptat de asemenea o poziţie clară" în privinţa furnizării de materiale pentru avioane.

Aproape 100 de copii au fost uciși în Ucraina, în luna aprilie, potrivit Unicef.

ONU cere joi oprirea bombardării şcolilor în Ucraina şi denunţă totodată folosirea acestor instituţii în scopuri militare, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată la cererea Franţei şi Mexicului, relatează AFP.

”Aceste atacuri (ale unor şcoli) trebuie să înceteze”, a denunţat un oficial de rang înalt de la Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al ONU (UNICEF), Omar Abdi.

”Până săptămâna trecută, cel puţin 15 dintre cele 89 de şcoli - una din şase - susţinute de UNICEF în estul Ucrainei au fost avariate sau distruse de la începutul războiului” rus, la 24 februarie, a denunţat el.

Președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier, și cancelarul Olaf Scholz vor vizita Kievul în următoarea perioadă.

Anunțul a fost făcut de președintele Zelenski în urma tensiunilor dintre Kiev și Berlin.

Ucraina a acuzat Germania că trimite cu greu arme pentru a se apăra în fața trupelor ruse.

Kievul poartă ”negocieri dificile” cu Moscova în vederea evacuării a 38 de militari ucraineni - răniţi grav -, care se află în subsolurile oţelăriei Azovstal, ultimul buzunar al rezistenţei ucrainene la Mariupol, asediat de forţe ruse, relatează AFP.

”Azi (joi), negocierile vizează doar 38 de militari grav răniţi. Acţionăm etapă cu etapă”, anunţă într-o postare pe Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

Ea dezminte că ar fi vorba despre 500-600 de oameni, aşa cum scrie presa.

”Purtăm negocieri foarte dificile privind evacuarea unor combatanţi grav răniţi de la Azovstal, în schimbul eliberării unor ruşi luaţi prizonieri”, precizează ea.

Operațiunea de deminare a Ucrainei va dura între cinci și zece ani, susține șeful Departamentului de Deminară Umanitară din cadrul Serviciului Statal de Urgență al Ucrainei, scrie Ukrinform.

Șase milioane de oameni au plecat din Ucraina de la începutul conflictului cu Rusia, potrivit ONU. Cei mai mulți dintre aceștia au mers în Polonia.

Europa trebuie să taie ”oxidenul energetic” al Rusiei şi să pună capăt definitiv dependenţei sale de gazele naturale ruseşti, reclamă ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, joi, în cursul unei vizite la Berlin, relatează AFP.

”Trebuie tăiat acest oxigen energetic al Rusiei, iar acesta este un lucru deosebit de important pentru Europa”, a subliniat Kuleba într-o conferinţă de presă comună cu vicecancelarul Robert Habeck, ministrul Economiei.

”Rusia a arătat (...) că nu este un partener fiabil, iar Europa nu-şi poate permite” în aceste condiţlii să continue să facă afaceri cu Moscova, a denunţat Kuleba.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat, joi, Occidentul că sacrifică pacea și creează situații de criză pentru a obține dominația mondială.

Într-un discurs televizat pe teme economice, Putin a remarcat că sancțiunile pe care Occidentul le-a impus Rusiei din cauza operațiunii sale militare din Ucraina vor avea consecințe globale, inclusiv posibilitatea apariției foametei. "Autorii lor, ghidați de ambiții politice mioape și umflate, de rusofobie, au lovit într-o măsură mai mare propriile interese naționale, propriile economii, bunăstarea cetățenilor lor", a remarcat el.

Putin a subliniat că entități precum Uniunea Europeană vor resimți și ele efectele "obsesiei sancțiunilor", susținând în același timp că Rusia "face față cu succes" acestor măsuri, informează baha.com.

O altă amenințare tocmai a venit de la Moscova ca răspuns la decizia Finlandei de a încerca să adere la alianța militară NATO.

"Aderarea Finlandei la NATO reprezintă o schimbare radicală în politica externă a țării. Rusia va fi forțată să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri apariția amenințărilor la adresa securității sale naționale", a declarat Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un comunicat, potrivit Sky News.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia "face față cu succes" sancțiunilor occidentale, menționând că măsurile vor afecta cel mai mult Uniunea Europeană și țările sărace. El a avertizat că o serie de țări riscă să se confrunte cu foametea și a prezis că sancțiunile vor provoca "în multe feluri o criză globală".

Putin a declarat că rata inflației în Rusia "încetinește treptat", adăugând că banca centrală a țării va continua să lucreze la reducerea ratelor dobânzilor. De asemenea, președintele rus a remarcat necesitatea de a sprijini cererea de consum intern și afacerile și a discutat despre măsurile de creștere a puterii de cumpărare a cetățenilor și de îmbunătățire a dinamicii generale a economiei rusești, notează baha.com.

O aderare a Finlandei la NATO ar consolida atât alianța militară occidentală, cât și Finlanda, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"În cazul în care Finlanda ar decide să depună o cerere de aderare, ar fi primită cu căldură în NATO, iar procesul de aderare ar fi rapid și fără probleme", a declarat acesta, după ce Finlanda și-a anunțat anterior intenția de a depune "fără întârziere" cererea de aderare la alianța militară.

"Finlanda este unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, o democrație matură, membră a Uniunii Europene și un contribuitor important la securitatea euro-atlantică", a adăugat Jens Stoltenberg, potrivit Sky News.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că laudă "disponibilitatea" Finlandei de a se alătura NATO, după ce liderii acestei țări și-au anunțat oficial sprijinul pentru aderarea la alianța militară.

Zelenski a vorbit la telefon cu președintele finlandez Sauli Niinisto, a declarat el, joi, pe Twitter, adăugând că a "lăudat disponibilitatea Finlandei de a solicita aderarea la NATO".

"Am discutat, de asemenea, despre integrarea europeană a Ucrainei. Și interacțiunea de apărare Ucraina-Finlanda", a adăugat Zelenski, conform CNN. 

Kremlinul consideră că demersul Finlandei de a adera la NATO este o amenințare la adresa Rusiei, care nu va contribui la stabilitatea și securitatea în Europa.

Răspunzând la anunțul anterior al țării sale vecine privind intenția de a solicita aderarea la NATO, a declarat că Rusia "este pregătită să dea cel mai decisiv răspuns oricărei părți care încearcă să se implice în Ucraina și să împiedice operațiunea militară specială".

Kremlinul a declarat că toată lumea dorește să evite o ciocnire directă între NATO și Rusia.

Cu toate acestea, a descris acțiunile Finlandei ca fiind regretabile și "cu siguranță" o amenințare la adresa Rusiei "și un motiv pentru un răspuns simetric", notează Sky News.

Suedia poate depune cererea de aderare la NATO încă de luni, 16 mai, a doua zi după ce social-democrații aflați la putere vor lua o decizie.

Potrivit publicației, guvernul suedez va decide să adere la NATO în cadrul unei ședințe extraordinare de guvern care va avea loc luni. Imediat după aceea va fi depusă o cerere.

Cu toate acestea, nu a existat încă o invitație oficială la reuniune, aceasta fiind încă la nivel de planificare, relatează presa din Suedia, citată de ucrainenii de la pravda.com.ua.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat, joi, că un potențial conflict între Rusia și NATO ar putea evolua într-un "război nuclear în toată regula". El a susținut că NATO "crește probabilitatea unui conflict direct și deschis" prin furnizarea de arme Ucrainei, prin antrenarea trupelor sale și prin desfășurarea de exerciții militare pe flancul său estic.

Medvedev a susținut că țările occidentale "încearcă din răsputeri să introducă teza că Rusia sperie lumea cu un conflict nuclear", inclusiv fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump. Miercuri, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu are intenția de a atrage NATO în conflictul din Ucraina, deoarece ar "escalada foarte repede într-un alt tip de rivalitate pe care nimeni nu vrea să o vadă", potrivit baha.com. "Acesta va fi un scenariu dezastruos pentru toată lumea", a mai transmis Medvedev.

Armata ucraineană afirmă că, de la începutul invaziei, au fost lansate 788 de rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte din Ucraina de pe teritoriile Rusiei și Belarus.

Alexei Gromov, din cadrul forțelor armate ucrainene, a declarat că principalele ținte au fost infrastructura de transport din sudul și estul Ucrainei, "dar au tras în mod repetat asupra altor obiecte de infrastructură critică de importanță socială", informează Al Jazeera.

Rusia "este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, prin războiul barbar împotriva Ucrainei și prin pactul său îngrijorător cu China", a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după discuțiile cu premierul japonez Fumio Kishida.

Von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, se află în Japonia pentru discuții care au abordat invazia Rusiei în Ucraina, dar și preocupările crescânde legate de rolul Chinei în Asia și dincolo de ea, relatează AFP, citată de The Guardian.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat că Rusia va ieși din războiul din Ucraina mai slabă decât era înainte de invazie.

Vorbind reporterilor la Washington - unde s-a întâlnit cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin - Wallace a spus că doar Vladimir Putin "poate ști unde va fi rampa de ieșire".

"El trebuie să se împace cu faptul că pe termen lung a pierdut. Orice s-ar întâmpla în Ucraina, să ne gândim că Rusia este o țară mai mică acum decât era înainte de această invazie", a adăugat Wallace.

Wallace a mai spus că armata Rusiei "este uzată" și ar putea avea dificultăți în a se reconstitui pe fondul unor sancțiuni dure, transmite BBC.

Ministerul ucrainean al Apărării susţine că a distrus două poduri care traversează râul Siversky Donets în apropierea satului Bilohorivka, pentru a opri înaintarea trupelor ruseşti în regiunea Lugansk, transmite BBC, potrivit News.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat imagini din satelit care ar arăta două poduri distruse, dar şi alte echipamente de armament în satul Bilohorivka, în apropiere de oraşul strategic Lysychansk, deţinut de ucraineni.

 Şeful regiunii Lugansk, Serhiy Haidai, a descris Bilohorivka ca fiind o "fortăreaţă" care - la fel ca oraşul Mariupol - "reţinea un număr mare" de trupe ruseşti.

Armata rusă nu a comentat afirmaţia ucraineană, care nu a fost verificată în mod independent.

După ce nu a reuşit să captureze capitala Ucrainei, Kiev, şi nord-estul ţării în primele săptămâni ale invaziei sale, Rusia a declarat că se va concentra acum pe preluarea controlului total asupra regiunilor Lugansk şi Doneţk, învecinate, din est.

Până în prezent, Moscova nu a reuşit să realizeze acest lucru. 

Ucraina a propus Rusiei să elibereze prizonieri de război ruşi în schimbul evacuării soldaţilor ucraineni răniţi din oţelăria Azovstal din Mariupol, asediată, a declarat miercuri vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk, potrivit CNN, scrie News.

Într-o postare pe Facebook, Vereshchuk a precizat că nu există încă un acord şi că sunt în curs de desfăşurare negocieri cu privire la această propunere.

"Deocamdată, este imposibil să ridicăm blocada de la Azovstal prin mijloace militare. Apărătorii Azovstalului nu se vor preda prizonieri. Este demn de respect. Ruşii nu vor să audă de extracţie. Aceasta este o realitate, dar, venind din partea ruşilor, nu este surprinzător", a scris ea.

Ea a afirmat că guvernul lucrează la diferite opţiuni pentru a scoate soldaţii ucraineni din Azovstal, dar că niciuna dintre opţiuni nu este "ideală".

"Nu căutăm o opţiune ideală, ci una funcţională", a declarat Vereshchuk. 

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat, pentru CNN, că este îngrijorat de posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să folosească o armă nucleară tactică asupra Kievului, potrivit News.

"Siguranţa este principala prioritate în acest moment... Da, desigur că ne facem griji şi sperăm că războinicii noştri ne apără, dar riscul este încă acolo şi fără partenerii noştri, fără Statele Unite şi ţările europene nu putem supravieţui", a declarat Kliciko.

El a adăugat că nu există "nicio îndoială" că capitala ucraineană este în continuare "principala ţintă" a Rusiei.

 Primarul îi avertizează pe rezidenţii care se întorc la Kiev să fie precauţi, spunând: "... în calitate de primar al Kievului, spun oricui: îmi pare rău, este riscul vostru personal, dar nu vă putem da garanţii ... Atâta timp cât există război în Ucraina, nu putem da garanţii niciunui ucrainean".

El a afirmat că atacurile ruseşti ar putea avea loc "în orice secundă".

Kliciko a adăugat că războiul "a schimbat viaţa tuturor" şi spune că îşi ţine degetele încrucişate pentru a "opri acest război fără sens cât mai curând posibil". 

O aderare a Finlandei la NATO nu ar fi îndreptată 'împotriva nimănui', a declarat miercuri preşedintele Sauli Niinisto, în contextul în care Moscova a avertizat Finlanda cu privire la 'consecinţele' în cazul unei candidaturi, informează AFP.

Cu ocazia semnării la Helsinki a unei declaraţii de asistenţă reciprocă între Finlanda şi Marea Britanie în caz de război, Niinisto a cerut Moscovei să se considere responsabilă de o eventuală aderare a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică.

'Dacă am adera, răspunsul meu (către Rusia) ar fi: Voi sunteţi cei care aţi făcut asta, uitaţi-vă în oglindă', a spus el.

'Aderarea la NATO nu ar fi împotriva nimănui. Nu este un joc cu sumă nulă. Dacă Finlanda îşi sporeşte securitatea, nu este în detrimentul nimănui altcuiva', a adăugat Niinisto, aflat alături de premierul britanic Boris Johnson.

Conducerea militară rusă a cerut organizaţiilor internaţionale de asistenţă umanitară să evacueze oraşele din estul Ucrainei, transmite joi dpa.

"Având în vedere situaţia umanitară catastrofală ce se profilează pentru majoritatea civililor din Kramatorsk şi Sloviansk, solicităm comunităţii internaţionale, ONU, OSCE şi Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să adopte imediat toate măsurile pentru evacuarea rapidă şi în siguranţă a civililor din aceste oraşe aflate sub controlul iniţiat de forţele armate ucrainene", a declarat miercuri seară generalul colonel Mihail Mizinţev din partea ministerului rus al apărării, citat de agenţia Interfax.

Mizinţev a susţinut că trupele ucrainene stabilite în Kramatorsk şi Sloviansk folosesc ca scuturi umane propria populaţie civilă.

Oficialul militar rus a mai declarat că în cele două oraşe mai locuiesc în prezent aproximativ 90.000 de civili.

Aceste oraşe sunt considerate pietrele de temelie ale liniilor defensive ucrainene din estul ţării.