Şeful serviciilor de informaţii germane: Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat o decizie
Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a afirmat vineri şeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Kiev, transmite Reuters.
''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică.
''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei.
El a refuzat să facă vreun comentariu legat de ce fel de sancţiuni ar trebui adoptate împotriva Rusiei în cazul unui atac.
Pe de altă parte, şeful BND a exprimat dubii despre viabilitatea unei alianţe durabile între Rusia şi China, întrucât interesele celor două ţări diferă destul de mult.
''Pe termen lung, ursul rusesc nu se va simţi comfortabil în ghearele dragonului chinezesc'', a spus Bruno Kahl.
Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se deplaseze la Beijing în luna februarie pentru convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, temele principale ce vor fi abordate fiind securitatea europeană şi dialogul Rusiei cu NATO şi SUA.
Rusia a comasat trupe în apropierea frontierei sale cu Ucraina, dar susţine că nu are niciun plan de a invada această ţară.
SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea.
Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997.
Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.
Un război este posibil doar dacă Belarus şi Rusia sunt atacate, declară Lukaşenko
Minskul nu are absolut niciun interes în declanşarea unui război, iar un conflict ar putea izbucni numai dacă Belarus sau Rusia, aliatul său apropiat, ar fi atacate direct, a declarat vineri preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko într-un discurs către populaţie şi parlament, potrivit Reuters şi Interfax.
La ora actuală, Moscova şi Minskul se pregătesc de organizarea unor exerciţii militare comune în Belarus, la nord de Ucraina, luna viitoare, acestea intervenind pe fondul unei concentrări mai ample de trupe ruse în apropiere de frontiera ucraineană, ceea ce a generat temeri Occidentului că Rusia ar putea pregăti o invazie în Ucraina.
Liderul belarus a spus că aceste exerciţii vor ajuta Minskul să înţeleagă unde este necesară o concentrare de forţe şi că Belarus trebuie să-şi protejeze flancul sudic cu Ucraina.
"Deci, va fi un război sau nu? Da, va fi. Dar numai în două cazuri: dacă se comite o agresiune directă împotriva Belarusului şi dacă aliatul nostru - Federaţia Rusă - este atacat direct", a declarat Lukaşenko, citat de Interfax, indicând că Belarusul va trebui să se implice într-un eventual conflict în cazul unui atac direct asupra Rusiei, în baza acordurilor care stau la temelia Uniunii statale Rusia-Belarus.
El a insistat că Belarus nu vrea categoric şi nu acceptă un război.
"Dar liderii unor ţări au luat-o razna. Ei cred că pot câştiga un război. Nimeni nu va câştiga. Toţi vom pierde. De aceea, noi nu vrem război. Am luptat deja. Poporul nostru a pierdut milioane de oameni în războaiele trecute", a spus Lukaşenko, fără să numească vreo ţară.
Liderul belarus a spus că "noi nu dorim să recroim lumea, să creăm probleme vecinilor", în timp ce regimul său este acuzat de provocarea unei crize a migranţilor la frontiera cu ţări membre ale UE, ca retorsiune la sancţiunile instituite de Uniunea Europeană după reprimarea brutală a mişcării de contestare de după controversata sa realegere în funcţie în august 2020.
Autorităţile americane au avertizat în 26 ianuarie regimul de la Minsk cu consecinţe grave dacă va permite ca teritoriul belarus să fie utilizat de trupele ruse pentru o invazie în Ucraina, potrivit unei declaraţii făcute de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
 (5).webp)
