Trei persoane ucise şi 80 rănite de armată în timpul manifestaţiilor împotriva loviturii de stat din Sudan
Trei persoane au fost ucise şi cel puţin 80 rănite de tirurile armatei sudaneze luni, la Khartoum, în timpul manifestaţiilor masive contra loviturii de stat şi a arestării conducătorilor civili ai ţării, a anunţat un sindicat sudanez de medici pro-democraţie
După ce generalul Abdel Fattah al-Burhan a dizolvat autorităţile de tranziţie într-un puci denunţat de comunitatea internaţională, prim-ministrul Abdallah Hamdok, soţia sa, unii miniştri şi toţi membri civili ai Consiliului de suveranitate - cea mai înaltă autoritate a tranziţiei - sunt în continuare într-un 'loc necunoscut', în mâinile militarilor, a indicat biroul premierului.
În stradă, manifestanţi decişi să apere tranziţia democratică la care au sperat odată cu răsturnarea dictatorului Omar Hassan al-Bashir în 2019, continuau luni să-şi strige opoziţia faţă de lovitura de forţă a armatei.
'Poporul a ales un stat civil', 'nu o putere militară', au scandat manifestanţii la Khartoum, după cum au relatat corespondenţii AFP.
În Sudan, ţară săracă din Africa de Est, aflat aproape permanent sub puterea militarilor şi islamiştilor de la dobândirea independenţei acum 65 de ani, tranziţia bătea pasul pe loc de mult timp.
În aprilie 2019, armata a pus capăt celor 30 de ani ai puterii lui Bashir sub presiunea unei mobilizări de masă şi, din august acelaşi an, un Consiliu de suveranitate, compus în mod egal din civili şi militari, a preluat conducerea ţării, promiţând primele alegeri libere la sfârşitul lui 2023.
Însă luni dimineaţă, generalul Abdel Fattah al-Burhan a anunţat, într-o alocuţiune la televiziunea de stat, dizolvarea autorităţilor de tranziţie.
Generalul, aflat până acum în fruntea Consiliului de suveranitate, a declarat că doreşte în continuare 'o tranziţie spre un stat civil şi alegeri libere în 2023', chiar dacă a îndepărtat toţi conducătorii din funcţiile lor.
Pe lângă dizolvarea guvernului şi a Consiliului de suveranitate, el a anunţat demiterea de prefecţi şi miniştri şi a declarat stare de urgenţă în toată ţara.
La sfârşitul după-amiezii, un sindicat de medici pro-democraţie raporta 'trei morţi şi peste 80 de răniţi' de gloanţele armatei, în timp ce mii de sudanezi continuau să cheme la 'nesupunere civilă' şi 'grevă generală', răspunzând apelului biroului lui Hamdok de a manifesta împotriva 'loviturii de stat' pentru a 'salva revoluţia' din 2019.
Michelle Bachelet, Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, a avertizat că 'ar fi un dezastru dacă Sudanul ar da înapoi după ce pusese capăt deceniilor de dictatură'.
Temându-se pentru viaţa premierului, a cărui eliberare este cerută de numeroase capitale, biroul lui Hamdok a avertizat că autorităţile militare poartă 'întreaga răspundere' pentru soarta acestuia, într-o ţară zguduită deja de o lovitură de stat eşuată în urmă cu o lună.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat 'lovitura de stat militară' de luni şi a cerut 'eliberarea imediată a prim-ministrului Hamdok şi a tuturor celorlalţi conducători' arestaţi, precum şi respectarea 'cartei constituţionale'.
Statele Unite, al căror emisar pentru Cornul Africii, Jeffrey Feltman, se afla încă în ajun în biroul premierului sudanez, s-au declarat 'profund îngrijorate' şi au avertizat că 'orice schimbare a guvernului de tranziţie pune în pericol ajutorul american'.
La rândul său, Comisia Europeană a cerut 'eliberarea rapidă' a liderilor civili ai guvernului sudanez şi restabilirea telecomunicaţiilor, în mare parte întrerupte.
În faţa criticilor din străinătate, generalul Burhan s-a angajat să respecte acordurile internaţionale semnate de Sudan, unul din cele patru state arabe sau musulmane care au decis recent să recunoască Israelul.
 (5).webp)
