Noul guvern și-a început în forță mandatul. Prima decizie luată de Ciolacu: și-a mutat locul la masă
Proaspăt instalat la Palatul Victoria, noul guvern vrea să-i convingă pe producătorii și comercianții de alimente de bază să renunțe la o parte din adaosul comercial, pentru ca prețurile de la raft să scadă.
Măsura ar putea fi luată în baza unei înțelegeri, așa cum a fost în cazul laptelui.
Din fotoliul de premier, Marcel Ciolacu anunță că e nevoie de măsuri urgente pentru reducerea inflației, care ar duce la ieftiniri nu numai la mâncare, ci și la materialele de construcții, sector în care prețurile au explodat și în care țara noastră e dependentă de importuri.
În prima dimineață de lucru, cei mai grăbiți miniștri să-și preia portofoliile au fost cei noi. La Agricultură, Florin Barbu a asistat la o adevărată conferință ținută de predecesorul său, Petre Daea, care cu greu și-a putut lua rămas bun de la instituția pe care a condus-o în trei rânduri.
Petre Daea: ”Mi-am dat seama că nu mai sunt ministru în momentul în care nu mi-ați pus apă în pahar. Vă îmbrățișez cu drag!”.
Se vrea un plafon pentru adaosul comercial
La Justiție, tonul a fost mult mai sobru. Alina Gorghiu a preluat mandatul de ministru de la Cătălin Predoiu, care a plecat la Interne. Gorghiu preia cele mai fierbinți probleme – inclusiv refuzul sistematic al instanțelor italiene de a pune în aplicare mandatele europene emise pe numele condamnaților celebri din România.
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: ”De când am acceptat această poziție, multă lume mi-a spus că e o misiune relativ imposibilă. Misiunea mea este să încercăm să facem lucrurile să funcționeze așa cum trebuie”.
Lucrul pentru noii miniștri a început de la prima ședință de guvern. Premierul Marcel Ciolacu a cerut o reamenajare a sălii și s-a așezat pe o latură a mesei ministeriale și nu în capul ei, ca toți șefii de Guvern de dinaintea lui.
Marcel Ciolacu, prim-ministru: ”Urgența maximă este schema de reducere a adaosurilor comerciale la un număr de produse alimentare de bază, pe întreg lanțul, până la raft. Efectul aplicării acestei măsuri este scăderea prețurilor la câteva alimente vitale în orice gospodărie”.
Deși anunțată, măsura de reducere a adaosurilor comerciale nu a fost încă discutată chiar cu cei care ar trebui să o aplice – producătorii și comercianții.
Varianta care va fi discutată este de impunere a unui plafon pentru adaosul comercial pentru fiecare segment al lanțului de distribuție – de la producător la raft. Ideea nu este nouă, ea a mai fost aplicată în cazul laptelui, începând de la 1 mai, când o parte dintre procesatori și comercianți au acceptat să-și reducă fiecare cu 10% adaosul comercial, pentru ca prețul final să scadă. În acest caz, măsura e valabilă 6 luni, iar același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul alimentelor de bază, ca pâinea, carnea, uleiul și zahărul.
Ajutoare pentru industria materialelor de construcții
Măsurile ar duce la scăderea inflației, a cărei rată anuală a coborât până la 10%, față de aproape 17%, cât era în noiembrie 2022.
Christian Năsulea, economist: ”Dacă vorbim de un parteneriat - între Guvern și marile lanțuri de magazine - prin care decid împreună, putem aștepta niște rezultate. Comercianții dau, sacrificând o parte din profituri, aceste reduceri ca să câștige capital de imagine. Așa funcționează reducerile de preț care funcționează în alte țări, ce trebuie să evităm - plafonarea prin lege. Avem exemplele din Ungaria, unde rezultatele au fost dezastruoase, produsele au început să dispară”.
Guvernul are în plan și ajutoare pentru industria materialelor de construcții. După declanșarea războiului, România a ajuns să importe peste 70% din ceea ce folosește în acest domeniu, iar prețurile au explodat.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: ”Pe zona de construcții și materiale, aceste tipuri de scheme de ajutor de stat urmează să fie promovate și implementate în ședințele de guvern viitoare".
Pe de altă parte, o problemă spinoasă rămâne Planul Național de Redresare și Reziliență. România încă așteaptă acceptul Comisiei Europene pentru cererea de plată numărul doi, făcută la finele anului trecut, care ar însemna primirea a 2,8 miliarde de euro.
Întrucât țara noastră nu a realizat la timp toate angajamentele, o parte din bani - 140 milioane de euro - ar putea fi suspendați.
