Analizele pentru care românii nu vor mai trebui să meargă în străinătate. Statul construiește 20 de laboratoare
România va avea o rețea națională de medicină genomică, adică o ramură în plină dezvoltare, care pe baza unor teste şi informaţii genetice oferă informaţii esenţiale pentru diagnostic şi tratament personalizat.
Proiectul realizat din bani europeni, va cuprinde 20 de laboratoare în toată țara, iar după dezvoltarea lui, spun specialiștii, bolnavii nu vor mai fi nevoiți să facă astfel de analize în străinătate. Rămâne o singură problemă: decontarea lor de către statul român.
În laboratorul Institutului Parhon pot fi secvențiate aproape 5.000 de gene, adică principalele gene cauzatoare de boli. Testele sunt extrem de amănunțite și ajută la stabilirea unui diagnostic de precizie, însă pot arăta predispoziția unor persoane pentru anumite afecțiuni, cum sunt cele endocrine, cardiologice sau neurologie.
Din fondurile unității sanitare au fost asigurate până acum zeci de testări. Pentru cele mai multe însă pacienții plătesc, pentru ca statul nu le decontează iar costurile sunt mari.
Unii dintre bolnavi, mai ales cei care suferă de cancer, trimit probele în străinătate pentru secvențiere. Pentru asta plătesc și 2.000 de euro. Însă astfel de analize îi ajută pe doctori să stabilească un tratament personalizat în funcţie de particularitățile fiecărui pacient. Abia din vară, vor fi decontate testele genetice pentru bolnavii cu unele afecțiuni oncologice.
Dorinca Dan: „Pentru adulți testarea genetică se face doar contra cost. De multe ori se întâmplă acest lucru și la copii, pentru că nu avem un program național de testare genetică.”
În România, un pas important pentru testarea genomului se face acum printr-un proiect inițiat de Universitatea de Medicină din București. Se înființează o rețea națională de medicină genomică. Aceasta va cuprinde 20 de centre de cercetare în toată țara. Testele pot arăta cauzele exacte ale unor afecțiuni grave cum sunt cancerul, bolile rare sau cele din sfera autismului. Proiectul va dura 72 de luni, iar banii vin de la Uniunea Europeană: 89 de milioane de euro, din care 4 milioane sunt pentru specializarea personalului.
Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila: „Avem legături în străinătate, la anumite institute, în SUA, Germania și Anglia. Pentru a pregăti cadrele care vor lucra în acest institut, universitatea va cumpăra o clădire, suntem în curs de a o cumpăra și acolo va funcționa Institutul.”
Octavian Bucur, lider grup de cercetare Institutul Victor Babeş, profesor asociat Institutul Byron Boston: „Secvențierea genomului uman ne poate da informații foarte detaliate despre predispozițiile unei anumite persoane astfel încât să prevenim anumite patologii care pot apărea în decursul vieții.”
În Marea Britanie secvențierea întregului genom a fost validată ca test de primă linie din 2021, după ce rezultatele unui studiu realizat în premieră la nivel mondial, pe mai bine de 4.000 de persoane, a arătat că 40% dintre bolile rare pot fi diagnosticate la nivel de genom.
Ulterior pentru aproape 10% dintre pacienți diagnosticul a fost schimbat.
 (5).webp)
