PE propune reguli mai stricte privind etichetarea suplimentelor alimentare, pentru a preveni înșelarea consumatorilor

Cum ar fi, de exemplu, un aliment care este promovat ca fiind bogat în calciu, dar conține o cantitate ridicată de zahăr.

Deputații au cerut Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens, printr-o legislație care să se aplice în toate țările membre.

Raportul realizat de Parlamentul European arată că unul din cinci decese în 2017 a fost cauzat de o alimentație nesănătoasă, pentru că a dus la boli cardiovasculare ori cancer.

În prezent găsim mențiuni care fac trimitere la sănătate pe un sfert dintre produsele alimentare de pe piața Uniunii Europene. De exemplu - "sursă de minerale", "bogat în fibre", "conținut redus de grăsimi", "sursă de calciu și vitamina D". Parlamentarii europeni atrag atenția însă că unii producători sau comercianți, când promovează posibilul beneficiu al unui aliment, evită să menționeze că acesta este departe de a fi unul sănătos - pentru că este "bogat" și în tot felul de ingrediente periculoase. Cum ar fi zahărul, sarea sau grăsimile. Se întâmplă inclusiv când vine vorba despre produse destinate copiilor.

Citește și

De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Alin Mituța, europarlamentar: „Peste 2000 de mențiuni care sunt aplicate pe produse și care n-au fost niciodată aprobate și neefiind aprobate suntem într-un vid legislativ. Ele sunt pe piață, sunt puse pe etichetele produselor, dar nu au nicio bază reală.”

Parlamentul propune reguli mai stricte privind etichetarea alimentelor pentru a preveni înșelarea consumatorilor. Se ia în considerare restricționarea mențiunii „fără adaos de zahăr” în cazul produselor care conțin îndulcitori sau niveluri ridicate de zahăr.

Această inițiativă vine în urma deciziei Organizației Mondiale a Sănătății de a clasifica aspartamul drept posibil cancerigen. Este un îndulcitor folosit în mii de produse, unele considerate dietetice, dar și în băuturi carbogazoase fără zahăr. Studii OMS indică legături între îndulcitorii fără zahăr și un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și creșterea în greutate.

Ioan Călinescu, profesor, Facultatea de inginerie Chimică și Biotehnologii: „Să nu uităm că multe dintre aceste preparate vin cu zahăr, uneori sunt îndulcitori sintetici, dar de multe ori este zahar. Așa că ar trebui să mai avem un indicator, să ne zică câte calorii ne aduce 100 de ml din produsul respectiv.”

În vizorul deputaților au intrat și suplimentele alimentare, unele din plante. Românii scot din buzunare peste 1,3 miliarde de euro anual pentru astfel de produse, estimează specialiștii din industria farmaceutică.

Europarlamentarii cer Comisiei Europene un regulament care să facă ordine în acest domeniu, astfel încât să nu mai poată fi folosite mențiuni privind sănătatea fără studii științifice. Legi există, dar sunt vechi și diferă de la o țară la alta.

Parlamentarii europeni au cerut Comisiei să reglementeze, în special, mediul online, unde suntem asaltați cu tot felul de reclame înșelătoare cărora de multe ori le cad victime categoriile vulnerabile: bătrânii, copiii și adolescenții. Un exemplu: comunicările influencerilor de pe rețelele de socializare trebuie să fie clare și verificate, mai ales când ne îndeamnă să cumpărăm proteine sau alte suplimente pentru creșterea musculară.

Conform raportului Parlamentului European, mai mult de jumătate dintre adulții europeni și unul din trei copii sunt supraponderali sau obezi.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani