Misterul din oceane. Oamenii de știință nu înțeleg ce se întâmplă cu culoarea apelor și sunt îngrijorați

mare ocean
Shutterstock

Oceanele de un albastru intens al Pământului au început să se estompeze și să-și schimbe culoarea. Oamenii de știință nu știu exact de ce, dar cred că oamenii sunt de vină

Două decenii de imagini din satelit au arătat că peste 56% din oceanele lumii au suferit schimbări semnificative de culoare.

Acum, însă, schimbarea este cea mai dramatică, observată până acum în oceanele tropicale. Apele au devenit mai verzi în ultimele două decenii, conform unui studiu publicat în iulie în revista Nature, citat de Business Insider.

Oamenii de știință se tem că aceste schimbări de culoare ar putea fi semnele unei noi crize globale a lanțurilor alimentare din oceane, pe măsură ce planeta se încălzește.

"Acest lucru oferă o dovadă suplimentară a modului în care activitățile umane afectează viața pe Pământ pe o întindere spațială uriașă", a declarat B.B. Cael, cercetător la Centrul Național de Oceanografie din Southampton, Marea Britanie, și unul dintre autorii studiului.

Citește și
statiuni ski
Încălzirea globală periclitează schiul. Ce arată un nou studiu
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Oceane mai verzi înseamnă mai multă viață - și asta nu este neapărat bine

Culoarea oceanelor ne poate spune multe despre sănătatea lor.

"Motivul pentru care ne pasă de acest lucru nu este pentru că ne pasă de culoare, ci pentru că culoarea reflectă schimbările în starea ecosistemului", a declarat Cael, potrivit The Guardian.

Culoarea oceanului depinde de ceea ce se află în stratul superior al coloanei de apă. O mare de un albastru intens nu are prea multă viață în acel strat superior.

Totuși, atunci când un ocean devine verde, înseamnă de obicei că oceanul este plin de fitoplancton, organisme minuscule care pot folosi lumina soarelui pentru a capta carbonul și a-l transforma în zaharuri, la fel ca și plantele.

În cel mai recent studiu, oamenii de știință au folosit imagini de la satelitul Aqua al NASA, care monitorizează schimbările de culoare a oceanelor de peste două decenii.

Ei au descoperit că, în timp ce unele oceane devin marginal mai roșii sau mai albastre, majoritatea oceanelor care au înregistrat o schimbare de culoare devin mai verzi, ceea ce ar putea însemna mai mult fitoplancton.

Acesta nu este neapărat un lucru bun.

Deși acest plancton este esențial pentru ecosistemele marine - formează baza unui lanț trofic complex care hrănește totul, de la păsările marine la balene - ecosistemele oceanice sunt foarte bine reglate, iar orice modificare a ecosistemului se poate răsfrânge asupra întregului lanț trofic.

"Toate schimbările provoacă un dezechilibru în organizarea naturală a ecosistemelor. Un astfel de dezechilibru se va agrava în timp dacă oceanele noastre continuă să se încălzească", a declarat pentru CNN Stephanie Dutkiewicz, cercetător la Departamentul de Științe ale Pământului, Atmosferei și Planetelor de la MIT și la Centrul pentru Știința Schimbărilor Globale, care a lucrat la acest studiu.

Oamenii de știință încearcă să înțeleagă de ce oceanele noastre se estompează

Deocamdată, aceste schimbări sunt mici și probabil nu sunt suficient de mari pentru a provoca o revizuire majoră a sistemelor alimentare, a declarat Cael, potrivit The Guardian.â

Cu toate acestea, aceste rezultate "dau de gândit", a declarat Dutkiewicz, pentru CNN.

"Am efectuat simulări care îmi spun de ani de zile că aceste schimbări în culoarea oceanului se vor întâmpla", a spus ea într-un comunicat de presă. "Să vezi că se întâmplă cu adevărat nu este surprinzător, ci înspăimântător", a mai spus ea.

Oamenii de știință încearcă acum să înțeleagă ce anume cauzează schimbările de culoare, pentru a prezice mai bine cum ar putea evolua oceanele noastre pe măsură ce planeta se încălzește.

Cel mai probabil, se va reduce la "mai mulți factori care se schimbă în paralel", a declarat Michael J. Behrenfeld, cercetător al productivității oceanelor la Oregon State University, care nu a fost implicat în cercetare, potrivit The Guardian.

Este posibil, de exemplu, ca microplasticele din apă să contribuie la schimbările de culoare.

Întrebat dacă aceste schimbări de culoare ar putea deveni vreodată suficient de strălucitoare pentru a fi vizibile cu ochiul liber, Dutkiewicz a declarat pentru CNN că este dificil de știut cu siguranță.

"Dacă s-ar atinge un punct de basculare mare în unele locuri: poate", a spus ea.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cel mai mare studiu pe canabis. Categoriile care trebuie să-l evite, cui este recomandat și legătura cu metalele grele
Cel mai mare studiu pe canabis. Categoriile care trebuie să-l evite, cui este recomandat și legătura cu metalele grele

Adolescenții ar trebui să evite consumul de canabis, arată concluziile unui studiu, lor lise adaugă femeile însărcinate, bolnavii mintal și șoferii.

Încălzirea globală periclitează schiul. Ce arată un nou studiu
Încălzirea globală periclitează schiul. Ce arată un nou studiu

Schimbările climatice ameninţă viitorul staţiunilor de schi din Europa, cu precădere al celor din Alpi.  

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.